Adio, GULAG!

Singura carte despre Gulagul sovietic pe care o citești râzând! Publishers Weekly afirma ca: ”Bazat pe evenimente reale, romanul-document Adio, Gulag!   este „atât o narațiune fracturată, cât și o superbă excavare a unui obsedant trecut recent”.  Ca disident politic în anii 1980, Berdzenişvili este condamnat la închisoare, în urma unor acuzații false de activism și instigare la agitație. Închisoarea sovietică nu este însă iadul la care se așteptase. Dimpotrivă, aceasta îi permite accesul la o multitudine de intelectuali, specialiști, cetățeni din toate categoriile sociale, pe care, așa cum o recunoaște cu sinceritate, nu ar fi avut șansa să-i întâlnească dacă nu ar fi fost închis. Martor al atâtor destine, autorul închină câte un capitol din roman fiecărei persoane speciale întâlnite în detenție, spunându-i povestea. Adunate într-o carte, portretele acestea creează o imagine multiplu fațetată a vieții din Uniunea Sovietică în pragul destrămării sale. Chiar și pe ultima sută de metri, regimul sovietic caută să-i suprime pe cei mai sclipitori cetățeni, să-i țină închiși în beznă. Dar în bezna aceea, fără știința gardienilor, s-au format legături mai puternice decât zidurile. „Poate părea ciudat să spunem că un volum de memorii din timpul Gulagului este amuzant, dar cartea lui Levan este plină de descrieri paradoxale care sunt comice și, totodată, relevante pentru dezvăluirea absurdității triste a sistemului penitenciar sovietic.” Ryan K. Strader, Cleaver. Philadelphia’s International Literary Magazine „La fel ca multe memorii din închisorile sovietice, și aceasta confirmă puterea limbajului și a umorului ca abilități de supraviețuire și ilustrează hotărârea prizonierilor de a scăpa cu viață, ca și eforturile depuse de ei pentru a face față condițiilor extreme. Levan folosește umorul foarte inteligent, pentru a aborda tema limbajului și cea a identității. În toată cartea sunt puse în discuție naționalismul și independența, în special în privința grupurilor etnice și lingvistice minoritare care făceau parte din Uniunea Sovietică.” Ryan K. Strader, Cleaver. Philadelphia’s International Literary Magazine Levan Berdzenișvili s-a născut în 1953, în orașul georgian Batumi, într-o familie de intelectuali. După absolvirea Facultății de Filologie de la Universitatea din Tbilisi, a lucrat ca profesor. A scris numeroase cărți și eseuri despre literatura antică și a predat la mai multe universități din Georgia. În 1978 s-a numărat printre fondatorii Partidului Republican din Georgia, activitatea sa politică determinând în 1983 condamnarea sa de către regimul sovietic la trei ani de închisoare. Experiența detenției este descrisă în romanul autobiografic Adio, Gulag!, apărut în limba engleză în 2019 (Sacred Darkness) și în curs de traducere în mai multe țări. Între 1998 și 2004 a fost directorul Bibliotecii Naționale din Georgia. Berdzenișvili și-a continuat cariera de politician, a susținut Revoluția Trandafirilor din 2003 și a fost membru al Parlamentului georgian.   În anii din urmă a fost invitat să țină cursuri la mai multe universități americane și europene.